Mă gândesc că eu personal nu am mai scris de multă vreme despre trepied, accesoriu până nu demult indispensabil pentru fotografie. Între timp au apărut diverse sisteme de stabilizare. Unii neinițiați sunt de părere că în zilele noastre nu ai nevoie de trepied. Nu stau acum să dau lecții de fotografie celor care le știu pe toate. Prefer să îi las în ignoranța lor și să îmi văd de ale mele. Aici se face diferența între masă și cei într-adevăr pasionați de fotografie.

Cullmann_Nanomax_400_01

Personal dețin două trepiede serioase. Unul mare, de studio (ca să zic așa), un Manfrotto vechi, dar super ok, H de la o cunoștință, un cap Manfrotto 804RC2 și un SLIK Sprint Pro II 3-Way BK picioare cu cap 3way. Plus un monopied Giottos MM9180 cu cap Manfrotto 234RC. Dintre toate acestea, cel mai des folosesc Slik-ul. Asta pentru că este compact, se ridică suficient de mult, suportă cu brio aparate foto DSLR mai grele, plus că înălțimea minimă de fotografiere de doar 18 cm (valoare rotunjită) permite fotografierea dintr-un unghi total neobișnuit.

De curând m-am despărțit de Pentax-ul DSLR rezistent la condiții meteo extreme. Am rămas doar cu un aparat foto compact, subacvatic, pentru a putea fotografia pe vreme rea. Cum al meu compact nu stă bine la valori ISO mari, am nevoie de trepied. Unul mic, să îl pot lua eventual zi de zi la servici atunci când va veni iarna. Și uite așa am început să caut trepiedul potrivit scopurilor mele. Am dat în căutările mele peste două trepiede care s-ar preta scopurilor mele: Manfrotto Compact Light Black și Cullmann Nanomax 400T.

Astăzi am zis să înapoiez aparatura foto primită pentru teste, așa că m-am înființat le F64 cu echipamentul de rigoare depozitat frumos în rucsac. Mă duc șnur la amicul Iulian, Shark, pentru cunoscători. Nici nu deschid bine gura că sunt luat în primire. Că scriu despre alții și nu îl pomenesc și pe el. La început nu pricepeam. Pentru a-i face pe plac și pentru că este un fost coleg simpatic, o să scriu și despre el. Așadar, dacă nimeriți pe tura lui și vreți informații legate mai ales de trepiede, genți și accesorii legate de aceste produse, întrebații de Shark. 🙂

Predau ce am avut de predat și arunc așa, într-o doară, pastila cu trepiedul minune căutat de mine. Mă trimite să văd cele două modele care s-ar putea să îmi satisfacă nevoile. Mă uit, le compar, le cântăresc, la testez. Cullmann este mai mic atunci când este strâns, înălțimea maximă este însă mai mică, este mai greu dar și mai bine făcut. La început nehotărât, în cele din urmă m-a convins prețul. Acum îl găsiți la reducere de 50%!

Date tehnice
Înălțime maximă cu tija centrală ridicată: 86,5 cm
Înălțime maximă fără tija centrală ridicată: 71cm
Înălțime minimă (cu tijă scurtă): 16cm
Lungime cu trepiedul strâns: 30cm
Cap trepied cu bilă
Greutate proprie: 860g
Greutate maximă suportată: 2,5kg
Segmente picioare: 4

Particularități: nivelă, cârlig central pentru contragreutăți (geantă etc.), înveliș din burete pe partea superioară a picioarelor, unghi de deschidere diferit.

Cullmann_Nanomax_400_02

Construcție

Cum am mai spus, construcția acestui trepied este impresionantă pentru prețul la care este oferit acum, de la corpul din aluminiu, încheieturi și până la capul de trepied.

Stabilitatea stativului cu toate elementele extinse la maxim este impresionantă (datorită construcției și a materialelor de calitate, fără îndoială).

Capul cu bilă este și el foarte ok. Materialele folosite sunt de calitate bună. Cu șurubul pentru articulație strâns la maxim nu am reușit să mișc bila apucând direct de talpă. Rotirea pe orizontală este foarte fină, ceea ce ajută mult la o filmare (cu aparatul foto sau un aparat de filmat compact). În plus, avem și scală.

Singurul minus în privința construcției este faptul că nu există o talpă cu sistem rapid de prindere. Avem doar posibilitatea de a desface prin rotație talpa, să o înșurubăm pe aparatul foto/video și să o lăsăm prinsă. Montarea se face însă tot prin înșurubare. Pentru cine dorește, capul de trepied se poate schimba cu altul.

Cullmann_Nanomax_400_03

 

Domenii de utilizare

De la bun început, spun foarte clar: sfera de utilizare este limitată doar de mintea fotografului. Pentru cei care cred că înălțimea maximă de fotografiere este prea mică: manualele de fotografie ne spun alb pe negru că folosirea unei înălțimi diferite de înălțimea de la care vedem noi lumea deschide perspective noi. Acest trepied exact asta oferă: o cu totul altă perspectivă de ceea ce suntem noi obișnuiți.

Mulți spun că este bun pentru macro, la firul ierbii. Ok. Doar că pentru a putea fotografia de la înălțimea minimă trebuie să „întinzi” picioarele. Pentru fotografierea insectelor, cam neadecvat, te încurcă la mișcare. În acest caz prefer monopiedul, care și oferă o libertate de mișcare net superioară în fotografia macro. Dar dacă ești o persoană care nu își poate controla corpul ca un lunetist (mișcări înainte și înapoi), atunci trebuie să folosească musai un trepied. Iar acesta este tocmai bun la așa ceva.

Având în vedere noua generație de aparate foto cu Wi-Fi, folosirea unei înălțimi de numai 16 cm, un teleobiectiv, un telefon mobil inteligent pe post de telecomandă cu live view… o combinație absolut demențială! Cine nu crede este invitat să încerce!

Datorită faptului că picioarele au trei poziții individuale de rabatare și 4 segmente (1 segment fix, 3 la care se poate regla lungimea), se poate folosi cu succes și pe teren accidentat. La o lungime de doar 30cm este ideal pentru călătorii (în bagaj sau agățat de geanta foto). Poate fi folosit cu succes în fotografia de oraș (așa cum am de gând să fac eu), cea de natură, fotografia macro. NU se pretează la fotografia de portret la adulți, însă merge de minune la cei mici, datorită înălțimii mici. Se pot imortaliza de asemenea câini și pisici, la modul reglat pe înălțimea subiectului, cu telecomandă cu live view (telefon sau tabletă), la distanța permisă de transmisia live view, astfel încât subiectul să nu fie deranjat de prezența noastră. Unde mai pui că o astfel de „arătare” atrage curiozitatea prietenilor patrupezi. 🙂

Eu am de gând să îl folosesc, așa cum am mai spus, împreună cu un compact dat naibii de rezistent, apoi împreună cu un mirrorless și obiectiv ochi de pește, la diafragmă închisă, pentru fotografii de noapte, la o înălțime cât mai joasă.

Părerea mea este că cine nu are încă un trepied și dorește ceva neobișnuit, de calitate, să nu ezite. Prețul este super, iar la F64 aveți posibilitatea de a îl testa în voie. Întrebați de Shark.

🙂

P.S.: Înainte să mă apuc să scriu rândurile de mai sus am crăcănat trepiedul în toate pozițiile, l-am desfăcut, descusut, interogat. Rezistă și acum, căposul! Dar lasă că vedem noi în anii ce urmează!
P.P.S.: Mi-am creat cont pe cullmann.de, mi-am înscris produsul și am primit garanție 10 ani.

Reclame

3 gânduri despre &8222;Scurt test de trepied – Cullmann Nanomax 400T&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.