A trecut ceva timp de când am avut pe mână Sony Alpha 7S, prin amabilitatea agenţiei care se ocupă de tot ceea ce înseamnă comunicare media pentru Sony. Ce să spun, a fost dragoste de la prima vedere. Am avut de ales între două obiective. Am optat pentru Sony Sonnar T* FE SEL 55mm F1.8 ZA.

Sunt perfect conştient că s-a vorbit destul de mult despre Sony Alpha 7 în general şi 7S în particular. Ciudat în ceea ce mă priveşte: am ales aparatul nu datorită părţii de filmat, ci datorită faptului că stă excelent la valori ISO mari.

Când mă uit înapoi la scrierile mele despre aparatură foto constat că mai toate testele le-am început seara târziu. Mă refer aici la primele fotografii. Sony A 7S nu a făcut excepţie de la regulă. Tot ca regulă, primele „modele”, colecţia de bibelouri ale mamei, cele din sufragerie. 🙂

Sony A7S - 001

Prima foto ieşire cu adevărat a fost excursia de sfârşit de săptămână până la mare, inclusiv Balcic cu a sa grădină botanică.

Şi cum cel mai rapid mod de a ajunge pe litoral este autostrada, asta dacă nu ai un avion sau elicopter personal…

Sony A7S - 002

Numai că de data aceasta, în ciuda obişnuinţei, am stat cuminte pe scaunul pasagerului. Vorba vine cuminte… Am tot scos untul din aparat la puţin peste viteza uzuală de pe o autostradă în România. Grea încercare, nu atât pentru aparatul foto, cât despre mânuitorul acestuia.

Sony A7S - 003

Îţi trebuie ceva timp să te obişnuieşti cu viteza de deplasare şi cu timpul scurt pe care îl ai la dispoziţie pentru încadrare şi declanşare. Pentru cei care vor să încerce „distracţia”: neapărat parbriz extra-mega-super curat. În caz contrar, dacă mai aveţi şi un obiectiv care focalizează al naibii de bine la distanţă mică, adio focalizare acolo unde vreţi voi. Să nu spuneţi că nu am zis, da?

Sony A7S - 004 Sony A7S - 005

În plus, trebuie să fii mereu pe fază, asta pentru că nu ştii niciodată ce poţi întâlni pe drum, cum ar fi de exemplu o Lada 2107 (fac ce fac şi tot despre maşini ajung să vorbesc şi să fotografiez…).

Sony A7S - 006

Prima oprire pe teritoriul Bulgar a fost atunci când am căutat drumul spre ferma de midii (SIC!) de la Dalboka. Eu, repede afară, să iau un „portret” de maşină şi un altul de floarea soarelui.

Sony A7S - 007

Sony A7S - 008

Ajuns la crescătoria de scoici, nu m-am putut obişnui cu şoferii care au ţinut tot înadins să coboare cu maşina până la poarta restaurantului. Drumul este foarte fain, destul de scurt de la parcarea de sus, panta este una dintre cele mai abrupte care mi-a fost dat să văd, avea tu ca om dificultăţi la coborâre şi urcare. Săracul ambreiaj…

Sony A7S - 009

Priveliştea este una frumoasă, dar depinde şi de vreme. Atunci când soarele este puternic, cu cerul fără nori, nu este chiar aşa de „fotogenic”.

Sony A7S - 010

La plecare, drumul trece chiar lângă o eoliană. Neavând decât un fix la mine, a trebuit să opresc cu mult înainte, adică prea departe, pentru a cuprinde ditamai eoliana. Păcat că m-am grăbit şi nu am lăsat maşina pe marginea drumului în dreptul construcţiei, asta pentru a evidenţia şi mărimea (fără un punct de reper, nu este aşa de „spectaculoasă”).

Sony A7S - 011

Nu ne-am mai oprit decât direct la grădina botanică. La naiba, cum fac sau cum nu fac, ajung la grădină întotdeauna pe căldură. Închipuiţi-vă o grădină botanică plină de verdeaţă care oferă răcoare iar tu tot prea cald simţi. Oare cât să fi fost temperatură la soare?

Această prezentare necesită JavaScript.

Această primă „ieşire” m-a făcut să îndrăgesc foarte mult obiectivul Sony Sonnar T* FE SEL 55mm F1.8 ZA. Nu m-am simţit niciodată limitat de distanţa focală fixă. Când mă uit înapoi, cred că datorită acestui obiectiv mi-am dat seama că mi se potriveşte mănuşă 50mm pe un full frame. Concretizat prin faptul că am achiziţionat mai târziu un aparat foto DSLR full frame cu un singur obiectiv: clasicul 50mm 1.8.

Sony A7S - 035

Reîntors, am purtat aparatul zi de zi, acasă – la muncă – acasă. Dat fiind faptul dimensiunile mici şi greutatea reduse (mai ales pentru un full frame) nu m-am simţit niciodată împovărat. Pe vremea aceea avem timp să ies la o scurtă „şedinţă foto” în timpul pauzei de masă. Obiectivul avut nu este nicidecum un obiectiv care permită apropierea de genul macro, dar chiar şi aşa am putut lua câteva cadre plăcute mie.

Sony A7S - 040 Sony A7S - 041

La o nouă ieşire de pozat, mai bine zis plimbare, mi-am dat seama că din punct de vedere al combinaţiei între corp de aparat foto şi obiectiv, cel mai bine mi se potriveşte un corp de full-frame şi un clasic 50mm. M-am bucurat din plin cu ocazia acelei plimbări pe străzile Bucureştiului. Se poate vedea din colecţia de cadre de mai jos.

Următoarea „haltă” în aventura mea cu Sony A7S: Sibiul. Ce a ieşit? Eu în spun „Sibiul prin ochii mei” by Sony. Sună pompos? Poate. Dar zic că merită aruncată o privire la cele de mai jos. 🙂

Asta în prima zi. 🙂

Ziua a doua am luat-o de la capăt.

Această prezentare necesită JavaScript.

Pot spune că Sibiul a fost oraşul în care m-am îndrăgostit iremediabil de A7S şi de obiectivul Zeiss de 55mm.

La întoarcerea spre casă am vrut să traversăm munţii pe Transfăgărăşan. Nu am putu să nu oprim la cascada Bâlea. Peisaj super. Amenajare ca la noi. Asta este cu dus-întors. Dacă urcuşul până la cascadă era amenajat cum trebuie, mai mult ca sigur că natura avea mai mult de pierdut de pe urma „turiştilor”. Fătă amenajare însă, traseul poate fi unul extrem de periculos. Şi nu pentru oricine. Ca să ajungi sus, la cascada, trebuie uneori să te transformi în capră sălbatică. Dar merită!

De la cascadă, ne-am îndreptat fireşte spre Bâlea Lac. Am oprit pentru a mânca de prânz şi a bea o cafea. Nu am putut continua pe traseul propus. Fiind duminică, am dat peste un raliu. Care avea loc pe cealaltă parte a crestei. Aşadar, drum închis circulaţiei publice. După ce am luat câteva mai multe cadre (SIC!) a trebuit să ne întoarcem pe unde am venit.

Am pornit-o apoi din nou spre casă, spre Bucureşti. În drum, doar două opriri, dintre care una la herghelia de lipiţani de la Sâmbăta de Jos. Această oprire m-a făcut să îmi aduc aminte de una dintre cele mai faine delegaţii din viaţa mea. Ce poate fi mai frumos decât să fotografiezi cai, mai ales Lipiţani, de dimineaţa şi până seara, fără termen de predare, în era analogului?

Ştiu, nu este tocmai un test de aparat foto, mai degrabă un fel de jurnal de călătorie. Am folosit aparatul şi obiectivul de 55mm cu cea mai mare plăcere. Pot spune că Sony a făcut o treabă bună cu seria 7. Din punctul meu de vedere, această serie este absolut superbă pentru cei care călătoresc mult şi nu doresc să renunţe la un senzor full frame. Nu vreau să intru acum în războiul full frame – APS-C – m4/3. Am avut ani în şir APS-C, şi mai mulţi ani 4/3 şi apoi m4/3. După ce m-am „jucat” cu Sony, am achiziţionat un full frame digital. L-am folosit şi îl folosesc actualmente cu un 50mm 1,8 STM. În timp ce scriu aceste rânduri am pe mână un alt Sony A7, de data asta un A7R II cu un Zeiss 35mm 2,8. Dar despre asta într-un alt material. Mai tehnic.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s