De fiecare dată când testez un Lensbaby parcă mă re-îndrăgostesc. Așa am pățit și de data asta. Am avut în teste un Lensbaby Trio 28, montura m4/3. Testul apărut de curând pe blogul f64. După ce m-am „jucat” cu cele trei blocuri optice, m-am „lipit” de Sweet. Am deja un Tilt Transformer pentru m4/3, pe care îl folosesc din când în când cu un 50mm 1.8 D de la Nikon. Efectul este unul de miniatură. Cea mai fană chestie la această combinație: la f/1,8, zona clară este foarte îngustă când obiectivul este „îndoit”. Cu cât închizi diafragma, cu atât mai lată devine zona de claritate. Iar dacă ții obiectivul drept, ai o profunzime de câmp „enormă” și asta la un f/1,8 – îl poți folosi pe lumină slabă cu o profunzime de neegalat. Focalizare manuală, firește.

Acum voiam însă ceva asemănător efectului de Sweet, la un preț avantajos pentru mine, firește. Mi-a făcut cu ochiul un Lensbaby Composer – Tilt Transformer – Micro 4/3. „Zis și făcut”, am pus mâna pe unul. Ce a ieșit în urma „mariajului”? Un pozar fericit. Și articolul de față.

Construcție
Simplă, de „buget”: metal și sticlă.
Avem de fapt două blocuri, ca să mă exprim așa. Blocul principal este format din montura pentru aparatul foto, bila care permite mișcarea de înclinare și celălalt capăt pentru montarea blocului optic Composer sau a unui obiectiv Nikon. Al doilea bloc este, ați ghicit, blocul optic Composer.
Punerea la punct se face prin inelul de focalizare acoperit cu un material de cauciuc de bună calitate. Inelul de focalizare are o cursă nu întotdeauna fină, se simte uneori un punct de rezistență minoră, nimic care poate afecta precizia punerii la punct.
Fiind un obiectiv asamblat manual va exista cu siguranță diferențe între exemplare. Exemplu: cum am mai spus, am deja un Tilt Tranformer pe care folosesc un Nikon 50mm 1.8D. La acesta, bila se mișcă destul de ușor și extrem de lin. La Composer Tilt Transformer actual, bila se mișcă mai greu, chiar dacă inelul de strângere este slăbit la maxim. Nu că ar fi deranjant, nu stau să înclin obiectivul tot timpul. Apropo de inelul de punere la punct și de cât de lină este mișcarea: am constatat că mișcarea este mai „sacadată” la Nikonul de 50mm (deși am folosit obiectivul foarte puțin și am fost atent cu el). La Composer este net mai lină.

 

Calitatea optică a Composer-ului
Ce pot spune: este un bloc optic clar ca un brici. Atât de clar pe cât e ager ochiul fotografului, firește.

Când vorbesc de claritate mă refer la acel sweet spot, la zona de claritate.
Aberațiile cromatice… sunt controlate destul de bine. În zona de claritate nici nu se pune problema, iar în zonele neclare, aberațiile cromatice fine contribuie la afectul Lensbaby. Nu mi-am bătut și nici nu îmi bat capul cu aberațiile. La modul general, de obicei, acestea nici nu bat la ochi atunci când privești o imagine. Iar dacă totuși se întâmplă acest lucru, postprocesarea face minuni.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Lentila frontală este situată destul în spate, ceea ce „îngreunează” apariția reflexiilor. Sincer, până să scriu la acest articol nici nu mi-a trecut prin cap să testez Composer-ul la rezistența la reflexii. Fapt ce m-a făcut să ies din casă, deși răcit cobză, pentru câteva cadre care să arate comportarea blocului optic la lumina puternică.

După ce am văzut cum a ieșit imaginea de mai sus, am prins „curaj”, hehe.

Am căutat reflexiile până și cu lanterna. Asta este tot ce am putut scoate:

Bokeh.
Bokeh? Hm… Cum să o spun? Composer-ul nu are lamele, are șaibe. Adică disc cu gaură în mijloc, gaură pe măsură f-ului: f/2,8, f/5,6 etc.

Concluzie cu privire la aberațiile cromatice și reflexii: aproape zero. Firește, aberațiile cromatice sunt mai accentuate la diafragma maximă, dar cum am mai spus, acest lucru face parte din efectul Lensbaby.

Zona de claritate
La Composer, aceasta este în majoritatea cazurilor, circulară. Spun în majoritatea cazurilor pentru că sunt situații când această zonă de caritate arată altfel, în funcție de subiect și de punerea la punct. Mai jos câteva exemple.

Zona de claritate „ciudată” face obiectivul și mai atractiv. Folosit pe mirrorless, așa cum o fac eu, efectul zonei de claritate poate fi văzut în timp real cu mărirea zonei de interes. Recomand folosirea cu încredere a inelului de punere la punct. Pentru a mă înțelege, cel mai la îndemână exemplu este dat de Tilt Transformer cu Nikon 50mm 1.8D. Să spunem că vreți să urmăriți subiectul. Dacă avem de a face cu o persoană, recomand „frângerea” pe verticală. Să spunem că subiectul se mișcă de la stânga la dreapta. Prin rotirea inelului de focalizare urmărim subiectul cu aparatul fix în aceeași poziție. Urmărirea se face doar prin inel. Ceea ce face operațiunea și mai interesantă: majoritatea persoanelor observă că sunt fotografiate datorită mișcării obiectivului odată cu ei. Ei bine, de obicei avem un cadru format 4/3, un dreptunghi, cu obiectivul îndreptat fix înainte. Dacă nu miști obiectivul după subiect, acesta nu va sesiza mișcarea și îl va ignora, comportându-se normal. Toată chestiunea poate fi și mai interesantă dacă se folosește un superangular, deși efectul Lensbaby pare a nu se împăca prea bine cu astfel de distanțe focale. Merită aprofundat…

Concluzie
Pentru ce un Lensbaby? Întrebare pusă de mulți. Puțini însă cei care au „curajul” să îl folosească. La ce bun? Ei bine, în primul rând pentru distracție! Da, ați auzit bine, distracție! Fun, pe englezește. Cum, avem numai fotografi serioși la noi? Nasol, domnule! În acest caz, Lensbaby NU este pentru dumneavoastră.
🙂
Pentru cei cărora „le pasă”: Lensbaby permite crearea unui efect unic de „out-of-focus”, efect ce nu poate fi creat de obiective obișnuite și nici măcar software. Pentru cine se întreabă sau vrea să combată această afirmație cu referire la software: cel mai recent exemplu care îmi vine în minte este… iPhone 7. Cine știe ce vorbește își dă imediat seama că efectul de „bokeh” software al celor de la Apple este apă de ploaie pentru cunoscători. Chestia asta este „furată” din jocurile video, același efect de blur sau out of focus. Recunoscut ca atare de la o poștă. Pentru „ignoranți” în ale fotografiei nu contează și majoritatea nici nu își dau seama. Sincer, nici nu au cum, din lipsă de cunoștințe. C’est la vie, Pussycat.

Încercați să „copiați” asta (tipărit este „bestial”):

Alte pozne:

Anunțuri

Un gând despre &8222;Lensbaby Composer Tilt Transformer m4/3&8221;

  1. Foarte reușit efectul de bokeh. Ar fi interesat de comparat această variantă optică/hardware vs digital/software dpdv calitativ. Mai nou toate telefoanele au asa ceva și evident că e vorba despre efect software.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s