yongnuo-yn-35mm-08

Frații Petreuș sau cei doi plastici fantastici

Trăim într-o lume dominată de consum. Avem nevoie, nu avem nevoie, principalul este să consumăm. Firește, industria crește, bogații devin și mai bogați, săracii și mai săraci. Nu știu câți dintre cititorii mai tineri au auzit de frații Petreuș. Nu mă refer la cei doi frați ai muzicii populare, ci la pe atunci „vestitele” pungi de pui: doi pui numai piele și os. Frații Petreuș. Asta era „pe vremuri”.

În zilele noastre vorbim de plastici fantastici (de la sticlele de plastic, farfurii și tacâmuri din plastic și până la mobilă –  ce mai, plasticul este peste tot!). În domeniul foto, vorbim de Nifty Fifty – de obicei un obiectiv fix, de 50mm și luminozitate de f/1,8. Ne referim mai ales la obiectivul Canon. Nikon are și el un fel de Nifty Fifty, dar cu montură de metal. În rest tot plasticos ca naiba.

Din păcate, am avut dor două zile pline la dispoziție pentru testarea celor două obiective Yongnuo. Primul cu care am ieșit a fost cel de 35mm, fiind mai curios față de acesta. Am avut noroc cu vreme faină pentru această perioadă a anului. Citește în continuare

sigma-150-600mm-c-00

Sigma 150-600mm F/5-6.3 DG OS HSM C

Greu… de ținut

M-am gândit mult la ce titlu să dau articolului de față. Căutam unul care să exprime chintesența (SIC!) obiectului de testa.
Sigma 150-600mm F/5-6.3 DG OS HSM C Canon este un obiectiv… GREU. Din toate punctele de vedere. Cel mai „dureros” este însă fotografierea din mână, ținut doar cu forța brațelor. Îți trebuie sală, domnule, nu glumă (cântărește 1930 de grame, o nimica toată)! Da, dar ai obiectiv! Și îl poți folosi fără probleme ca și armă de autoapărare!

Câteva cuvinte de la mine pentru Sigma
Am avut ocazia să testez destul de multe obiective de la Sigma. Chiar am cumpărat câteva, ca apoi să vând din ele. Și nu din cauza obiectivelor, să fie clar! Altele au fost motivele. Pe „vremuri”, Sigma avea reputația de obiective cu o construcție foarte faină, dar nu pot spune că strălucea la capitolul optică și precizie în focalizare (așa zisele obiective de luni, hehe). Trebuia să testezi mai multe obiective Sigma până nimereai unul ok în privința autofocalizării. Asta de la alții citire (este plin internetul și părerile cunoscuților, mai mult sau mai puțin). Eu unul de fiecare dată când am cumpărat un Sigma, primul testat, primul luat. Au trecut anii, Sigma s-a schimbat… s-a renunțat la suprafața aia catifelată și s-a investit în optică, ca să mă exprim așa. Nu pot uita seria de obiective ieftine destinată mirrorless. Pe m4/3 poate face prăpăd la capitolul calitate-preț. Personal dețin un 19mm, prima variantă, la care a fost nevoie să fac o calibrare (am testat și varianta cea nouă, aici). Al doilea, 60mm 2.8 pentru m4/3, o nebunie de obiectiv, pe bune! Asta dacă îl folosești, hahaha.
Unul dintre obiectivele Sigma care mi-a mers direct la suflet, chiar dacă în multe cazuri avea focalizarea în bălării pe dinozaurul de EOS 350D: Sigma 50-150mm f/2.8 EX DC HSM. Urmat de gama superangular pentru formatul APS-C. apoi Macro 105mm… Și multe altele.

Citește în continuare

olympus-75-300-00

Olympus M.ZUIKO DIGITAL ED 75-300mm 1:4.8-6.7 II

O să îl denumesc pe tot parcursul articolului simplu 75-300. Olympus M.ZUIKO DIGITAL ED 75-300mm 1:4.8-6.7 II mi se pare pur și simplu prea lung.
Începutul unui articol este pentru mine cea mai grea parte. Ca de fiecare dată, stau și mă uit fix la albul ecranului afișat de editorul de text. Mai devreme sau mai târziu vine și muza, pentru unii mai cu talent, pentru alții cu mai puțin talent. Important este să vină.  Muza, firește.🙂
Am ținut foarte mult să îl pot testa, fiind la un moment dat în căutarea unui teleobiectiv zoom pentru Olympusurile mele. Am avut un 40-150mm, care însă personal  nu m-a mulțumit foarte tare, motiv pentru care l-am înstrăinat. Cei de la Olympus au în gama teleobiective pentru m4/3 doar câteva: Olympus M.ZUIKO DIGITAL ED 14-150mm 1:4.0-5.6 II (un obiectiv bun la toate, rezistent la apă și praf, din păcate nu este un obiectiv de buget, ca să zic așa), Olympus Zuiko Digital ED 40-150mm R f/4-5.6 (majoritatea afirmă că este un plastic fantastic, poate am nimerit eu o copie mai puțin reușită), Olympus M.Zuiko Digital ED 40-150mm f2.8 Pro (excelent din toate punctele de vedere, gama PRO, dar depășește un buget normal și este cam mare și greu), Olympus M.ZUIKO DIGITAL ED 300mm 1:4.0 IS (îți trebuie buget, nu glumă, plus dimensiunile și greutatea nu ajută să fie cărat zi de zi în geantă sau rucsac), Olympus M.ZUIKO DIGITAL ED 12-100mm 1:4.0 IS PRO (un nou venit pe piață, cu o distanță focală foarte faină, un obiectiv la superlativ, din păcate la un preț pe măsură).
Vestea bună: există teleobiective de la alte firme producătoare, care să completeze gama. Am avut ocazia să testez două, un Panasonic Lumix G 100-300mm f/4.0-5.6 Mega OIS (datorită îngustării câmpului vizual dat de distanța focală, dificil de utilizat atunci când urmărești un subiect aflat la distanță în continuă mișcare) și Tamron AF 14-150mm f/3.5-5.8 Di III (ca și la exemplarul Olympus 40-150mm avut, nu m-a convins calitatea imaginii).
Obiectivul a fost anunțat de Olympus în ianuarie 2013, dacă nu mă înșel. Față de prima variantă, în afară de modificări ale cosmeticii, s-a operat și asupra sticlei: elementele optice au primit un strat ZERO (Zuiko Extra-low Reflection Optical). Citește în continuare

foto-00-lensbaby-scout

Lensbaby Scout cu fisheye – pe vremea obiectivelor haioase

Am un obiectiv în teste. Unul haios. Mă rog, cel puțin pentru mine, obișnuit cu alte feluri de obiective. Tot bătând la tastatură pentru testul respectiv, mi-am adus aminte că am mai scris un articol haios despre un obiectiv ciudățel, pentru restul. Așa că am întors cufărul cu articole cu fundul în sus și l-am găsit. Articolul cu pricina a fost publicat pe badorgood și pe blogul F64, mă rog, pe pagina lor cu articole. badorgood nu mai există, este în moarte clinică de ani buni.

Așa că m-am decis să îl republic. Distracție plăcută!

***

Atenție!
Obiectiv periculos! Creează independenţă! Nerecomandat profesioniştilor! Şi nici amatorilor! Numai pentru cei muşcaţi de fotografie care nu şi-au făcut antifotorabicul şi au turbat! Utilizare pe propriul risc!

Noul copil al familiei Lensbaby, pe numele mic Scout, este primul obiectiv Lensbaby care nu se îndoaie (după vântul… fotografului). E rigid ca un moş trecut de suta de ani. Are un ochi de peşte de 12mm, dă spre tentă de albastru, negru la colţuri, negru în cerul gurii. Dinţi ascuţiţi de Canon, Nikon, Olympus şi ceilalţi fârtaţi din haită. Citește în continuare

olympus-m-zuiko-digital-30mm-f3-5-00

Olympus M.ZUIKO DIGITAL ED 30mm 1: 3.5 Macro

Am avut deosebita plăcere să testez noul obiectiv macro de 30mm ai celor de la Olympus. A fost o adevărată surpriză, mai ales că acesta a fost anunțat cu ocazia Photokina pe 19 septembrie 2016.

Înainte de a lua obiectivul citisem foarte puțin despre el. Știam că este peste un macro 1:1 (putere de mărire de 1,25x), că are în dotare un sistem de autofocalizare mai rapid cu până la 20-30% față de modelele anterioare (!). Și cam atât.

olympus-m-zuiko-digital-30mm-f3-5-01

Din ce se poate citi pe net, majoritatea „deplâng” distanța focală scurtă (60mm echivalent format 35mm) și implicit de o distanță minimă de focalizare extrem de scurtă, ceea ce îl face foarte greu de folosit atunci când se dorește fotografierea gâzelor mai timide din fire. Nu am ce face, trebuie să le dau dreptate. Ceea ce îi lipsește sistemului m4/3 este tocmai prezența unui teleobiectiv macro cu distanța focală mai lungă (să spunem un echivalent de 180mm format 35mm, aka full frame, în termeni „populari”). Citește în continuare

ID: 22307

Olympus PEN-F

olympus-pen-f-00

Am primit Olympus Pen-F spre testare în luna martie 2016. Pe vremea aceea nu exista profilul lui pentru Lightroom, ca să am posibilitatea de a „developa” negativele (fișierele RAW). Pentru că folosesc Adobe Lightroom încă de la lansare softului, am devenit „dependent” de acest program. Iar pentru a putea folosi cele mai noi RAW-uri ale diverșilor producători sunt nevoit să fac upgrade-uri la cele mai noi versiuni ale Lightroom. La care s-au adăugat mai mult proiecte „fotografice”. M-a luat valul, ca să o spun direct. Dar destul cu vorbăreala, să rec la fapte.

***

Cum spune și Steve Huff, odată ce ai avut un aparat foto Olympus, acesta va continua să te atragă, indiferent dacă ai schimbat sau nu sistemul (a se citi „tabăra”). Iar dacă mai ai prin casă o trusă Olympus, cât de mică, va fi întotdeauna o plăcere să o folosești, chiar dacă ai trecut la chestii mai „grele”. Olympus va avea întotdeauna acel ceva care te atrage și va ocupa mereu un loc aparte în inima ta. Citește în continuare

Scurtă prezentare Olympus E-M10 Mark II

Olympus E-M10 Mark II este considerat ca fiind mezinul seriei digitale OM. Aflat la cea de a doua generație, așa cum o spune și numele, s-au adus îmbunătățiri atât la partea interioară, cât și la cea exterioară. Chiar dacă vorbim de un „mezin”, E-M10 Mark II este superior multor aparate foto digitale cu ștaif. Pentru cei care se tem că mărimea senzorului contează… depinde la ce vrei să folosești aparatul. Având un factor de 2x în ceea ce privește echivalentul distanței focale și o profunzime de câmp mai mare chiar și la un f/1,8… este adecvat celor care vor un aparat cu posibilitatea folosirii unui teleobiectiv cât mai lung la o dimensiune și greutate mică… sau celor care caută un aparat pentru fotografia macro cu o profunzime de câmp suficient de mare la diafragme mai deschise… sau pentru cei în căutarea unui aparat foto cu senzor mare într-un corp mic. Apropo… tocmai ce am primit pentru un drive teste (hehehe) un Olympus 75-300mm f/4.8-6.7 II ED M.Zuiko. Citește în continuare